titlu: Visul unei carti
Ma plimbam prin biblioteca școlii când de-o data aud pe cineva cum vorbește și oftează:
-Of... ce-as vrea si eu sa fiu ca nou...
-Poftim ? Este cineva aici?
-In spatele tau!
M-am întors cu spatele si am văzut decât o carte prăfuită si rupta.
-O carte ? întreb mirat. Ce s-a întâmplat ?
-Pai... as vrea sa fiu si eu ca celalate carti , noi , curate , si fara fir de praf pe ele. În timp , copii au început să mă citească , iar după sa ma rupă si să-mi deseneze paginile. Acum , stau pe acest raft , cu celalate carti care au ajuns la fel ca mine. As vrea sa fiu din nou o carte noua , care sa nu fie rupta sau desenată de copii , as vrea sa fiu o carte curata... dar din păcate , copii nu au vrut asta...
-Of , îmi pare așa rău ! Nu am știut cat Poti sa suferi... Am sa vorbesc cu copii si am sa le spun ca nu este bine ce au făcut , nu numai cu tine , ci și cu celalate carti.
-Oh ! Îți mulțumesc din suflet tinere !
Sper ca te-am ajutat ! ^^
